“The Nanny Dog”

Sunt un mare iubitor de caini si cine ma cunoaste stie bine acest lucru. Detin la curte 3 caini, dintre care doua "rase periculoase" si anume Pittbull si Rottweiler dar sa va spun care e treaba cu ei.

Toti cainii care ii detin sunt obisnuiti cu copii si nu se supara daca sunt trasi de coada (cine are), urechi sau daca copiii le infig mana in gura, ii bulgaresc etc. Sunt ca niste saci de box cand vine vorba de rezistenta la chinurile lor dar le si fura biscuitii din mana cand nu sunt atenti. 

Beneficiile sunt de ambele parti si sincer cred ca pentru cei mici este o relaxare, incantare si placere sa fie inconjurati de ei!

Agresivitatea lor se rezuma la persoanele necunoscute care pasesc ignorand semnul cu caini agresivi si soneria  de pe poarta dar si asta in anumite limite si conditii. Nu i-am invatat sau educat sa sara la gat sau sa rupa pantalonii de la genunchi in jos ci i-am invatat si le-am permis doar sa latre si sa aiba acel factor de intimidare.

 

Acestea sunt limitele, conditiile in care se arata agresivitatea lor sunt noaptea si mai ales in gradina. Acolo au liber de voie pentru tot ce inseamna om, animal sau orice misca si asta pentru ca nu am voie sa-mi pun gard electric si/sau de 10m inaltime. 

Alaturi de cele doua rase mai este un maidanez care are acelasi comportament ca si ei cu diferenta ca daca prinde sa intre in casa nu-l mai scoti decat cand are el nevoie...

Prin textul de mai sus vreau sa le spun celor care nu stiu ca un animal de companie este asemenea unui copil, cum il cresti si cum ai grija de el! 

Iar legatura dintre text si titlu este articolul acesta care mi-a placut la nebunie si pe care il recomand sa fie afisat in cabinetele veterinare!